Specie a prozei populare, și mult mai târziu a prozei culte, este o narațiune care se bazează pe un conflict moral de tipul bine-rău, rezolvat cu triumful binelui prin plasarea în fabulos​

• basm - provine din slavonă „basni”

  este cea mai veche specie, datează din Antichitate

Some text here about the topic of discussion

​Elemente de originalitate în basmul lui Ion Creangă

• Îmbinarea fantasticului cu realismului

  Nota comică: ironia, portrete caricaturale, porecle, scene comice.

  Erudiția paremiologică: proverbe.

  Limbajul: regionalisme, interjecții, exclamații, interogații, onomatopee, limbaj afectiv (mi ți-l înșfacă)

  Specificul narațiunii: rapiditate, frecvența dialogului, individualizarea

​Prezentarea basmului Harap-Alb de Ion Creangă

• a apărut în 1877 la 1 august, revista „Convorbiri literare”

  are o dublă temă: lupta dintre bine și rău, dar și maturizarea personajului

  titlul - denotativ anticipă specia literară și numește personajul principal; - conotativ, numele eroului este un oximoron care sugerează lupta interioară, procesul inițiatic

  structura compozițională - 3 secvențe narative realizate în funcție de motivul călătoriei triplicat

  perspectiva narativă - obiectivă, omniscientă, omniprezentă/ extradiegetică

Harap-Alb de Ion Creangă

Formule specifice basmului

Formula inițială: Amu cică era odată într-o țară un crai, care avea trei feciori.

Formule mediane: Mai merge el cât merge...; Dumnezeu să ne ție, că cuvântul din poveste, înainte mult mai este.

Formula finală: Și a ținut veselia ani întregi, și acum mai ține încă; cine se duce acolo bea și mănâncă. Iar pe la noi, cine are bani bea și mănâncă, iară cine nu, se uită și rabdă.

​Trăsături

• are un scenariu fixat prin tradiție: formule inițiale, finale, mediane

  motive: călătoria, probele, lupta, victoria, nunta

  personaje: umane (cu puteri supranaturale), animaliere (personificate), himerice (zmei, balauri, zgripțuroaice)

  acțiune plasată în atemporalitate și aspațialitate

  procedee artistice: repetiția, personificare, hiperbola

  cifre simbolice; obiecte magice; tărâmuri imaginare

Motivele literare:

• superioritatea mezinului​

  podul​

  labirintul

  călătoria​

  probele​

  nunta​

  cifrele magice

​Tema/ temele

Lupta dintre bine și rău, încheiată cu triumful binelui

Tema inițiatică- caracter de bildungsroman

​Elemente de compoziție a textului

• Titlul: povestea vieții protagonistului

  Perspectiva narativă- obiectivă

  Cronotopul mitic

  Conflict: Harap-Alb vs. Spân/ Împăratul Roș

  Tiparul narativ: patru secvențe

  Stilul: umor, oralitate

  Limbajul: popular, regional, arhaic

Probele inițiatice

​

• 1) Salata din grădina ursului- Sfânta Duminică;

  2) Capul cerbului cu pietre nestemate- Sfânta Duminică;

  3) Aducerea fetei Împăratului Roș;

  4) Casa de aramă încinsă- Gerilă;

  5) Ospățul pantagruelic- Setilă, Flămânzilă;

  6) Alegerea macului de nisip- Regina furnicilor;

  7)Păzirea fetei de împărat- Ochilă, Păsări-Lăți-Lungilă;

  8) Ghicirea fetei de împărat- Regina albinelor;

  9) Întrecerea dintre turturică și cal pentru aducerea obiectelor magice: apa vie, apa moartă și cele trei smicele de măr;

• 10) Proba morții inițiatice​