Literatura „de graniță” cuprinde:

• Texte memorialistice

• Jurnalul

• Corespondența / textul epistolar

• Confesiunile, amintirile („literatura mărturisirilor”)

• Însemnările de călătorie, memorialul de călătorie

• Reportajul, interviul

Textul memorialistic

Reprezintă o consemnare retrospectivă a unor evenimente sau întâmplări la care autorul a fost martor, sub forma unei sinteze între istorie şi confesiune, la persoana I, specifică subiectivităţii, astfel încât valoarea documentară este, de cele mai multe ori, dublată de una artistică.

Însemnările (notele) de călătorie

Reprezintă consemnarea zilnică și cronologică (în ritm rapid) a observațiilor și evenimentelor dintr-o călătorie

Memorialul de călătorie

Este consemnarea unor observații, amintiri, impresii asupra evenimentelor la care autorul a fost martor în viața sa (Dinicu Golescu – ”Însemnare a călătoriei mele”, Gr. Alexandrescu- ”Memorial de călătorie”, N. Iorga- ”Priveliști la țară”

Confesiunea

Este o scriere care conține mărturisirea unor gânduri, sentimente legate de viața intimă a autorului, relatări ale unor experiențe personale.

Jurnalul

Însemnări zilnice ale unei persoane despre anumite evenimente legate de viața sa. Spre deosebire de amintiri sau memorii evenimentele din jurnal sunt înregistrate în momentul producerii lor, punându-se astfel accent pe autenticitatea trăirilor. Trăsături: consemnare zilnică, timpul consemnării- prezentul, exprimare rapidă, neelaborată, subiectivitate (persoana I), caracter intim, personal.

Reportajul

Este o formă de publicistică strict documentară care urmărește informarea cu privire la situații, evenimente (geografice, etnografice, economice, politice, spotrive etc.) de interes general sau ocazional. (De ex autiri ca Geo Bogza, Brunea- Fox)

Cum citim un text de graniță?

​

Textul „de graniță”, memorialistic, are atât trăsături ale literarului, cât și elemente de nonliterar. DEPINDE CUM ÎL CITIM ȘI PE CE ANUME PUNEM ACCENTUL CÂND CITIM:

• ÎL PUTEM CITI CA PE UN TEXT LITERAR (în scop estetic), DEȘI REFERINȚA ESTE LA O REALITATE NONFICȚIONALĂ, căutând în el , dincolo de realități, „literaritarea”, mesajul, sensul, expresivitatea.

• ÎL PUTEM CITI CA PE UN TEXT NONLITERAR , (în scop informativ), pentru a ne îmbogăți de exemplu datele despre viața unui scriitor, sau despre perioada istorică în care a scris.