Octavian Goga

S-a afirmat despre poeții Octavian Goga si George Cosbuc faptul ca ei includ etnicul in estetic. Asta înseamnă ca redau aspecte specifice ale poporului român (preponderent agrar/rural in acea vreme) prin intermediul artei, mai concret, al poeziei.

O poezie programatică este o poezie in care autorul își sintetizează viziunea asupra menirii sale ca poet.

TONUL PROFETIC al lui Goga se regăsește in următoarele versuri din poeziile :

In poezia „Rugăciune”, poetul apare într-o ipostaza christică, adică suferințele sale datorate frământărilor prin care trece încercând sa exprime cat mai elocvent patimile țăranilor sunt comparabile cu suferințele lui Isus pe cruce. Argumentați printr-o sintagma/ un vers aceasta idee.

Pe drumul vieții sale, poetul este « Rătăcitor, cu ochii tulburi », adică nu si-a găsit calea in domeniul creației artistice, deși o caută cu îndârjire. Aceasta „cale” este formata din cuvintele potrivite pentru exprimarea mesajului poetic

Trupul sau este „istovit de cale”, adică această căutare a celei mai potrivite modalități de a se exprima l-a epuizat nu numai moral, ci si fizic.

Apelativele „stăpâne, „părinte” din prima strofa sunt adresate

Versurile „În drum mi se desfac prăpăstii,/ Și-n negură se-îmbracă zarea” semnifica impasul in care se afla in găsirea cuvintelor prin care sa exprime durerile țăranilor români.

Care sunt, in prima strofa a poeziei „Rugăciune”, termenii din câmpul lexico-semantic al „drumului”?

Care sunt vocativele din prima strofa a poeziei care constituie ipostaze ale relației omului cu divinitatea?