​

Pentru a-i introduce în lumea minunată a basmului, elevilor li se citeşte un fragment din opera literară Unde fugim de acasă (aproape teatru, aproape poeme, aproape poveşti) de Marin Sorescu:

Fără veste, intraţi într-o poveste.

Aşa, fără vorbe prea multe, unul după altul, cu mine în frunte.

Luaţi-o pe poarta pe care scrie ,,A  fost doar odată, ca niciodată’’, care ne așteaptă desferecată. I-am spus portarului că aveţi treabă pe-aici, fiindcă voi sunteţi cei doisprezece pitici. De fapt, sunteţi vreo paisprezece (dac-o să observe, ceilalţi spuneţi: ,,suntem rezerve’’)

Atenţie! Aici, la fiecare pas, te poţi întâlni cu primejdia, nas în nas. Uite, parcă ne-ar fi auzit, un balaur s-a şi ivit…Miruna, aruncă tu acum o gresie, să nu-şi facă balaurul cine ştie ce impresie. Să ştie şi el că noi l-am citit pe Ispirescu Petre şi ştim că apar munţi înalţi, numai dacă arunci în urmă cu nişte pietre...

Dar balaurul- cu el te pui?...E lângă noi, cum bine vedem. Opriţi-vă, n-are niciun rost să mai fugim când nu mai putem.Balaurul s-a oprit şi el, la un pas. De ce-o fi strâmbând din nas?

Zice:

-Hei, voi sunteţi din povestea Melele de aul?(e peltic, un pic)

Răsuflăm uşuraţi.

-Bată-te să te bată de balaur! Povestea Merelor de aur e pe aleea cealaltă frăţioare. N-ai văzut tăbliţa indicatoare?

În concluzie, bine c-a fost o confuzie.

Sunt destul de înțelept,

Sunt ființă, lucru, obiect,

Mă găsești în casă,

Pe scaun, la masă…

Sunt munte, pădure și floare,

Sunt nor, sunt ploaie, sunt soare,

Sunt om, fluture, rândunică,

Carpați, București, Iepurică,

În fiecare zi, în fiecare noapte,

Mă rostești tare, în gând sau în șoapte,

Sunt necesar în orice spui

Și de folos sunt eu oricui,

Mai îndrăznet, mai emotiv,

Sunt cunoscutul……………………………………

​

​Găsiți răspunsul ghicitorii

ü  comune -  denumesc o clasă de obiecte de același fel (casă, nas, bancă, ruletă etc).

ü  proprii - denumesc individualități, cum ar fi: nume de persoane, de țări, de localități, de sărbători, de ape (Marian, România, Mangalia, Paște, Marea Neagră etc.).

În funcție de ceea ce denumesc:

​

ü  simple - formate dintr-un cuvânt (arbore, izvor,  munte, oraș etc.)

ü  compuse – formate din două sau mai multe cuvinte (untdelemn, radiojurnal, floarea-soarelui, Mircea cel Bătrân, Baia Mare etc. )

După alcătuire:

     Substantivele au două numere:

ü  singular – când denumesc un obiect (stilou, bilet, pod etc.);

ü  plural – când denumesc două sau mai multe obiecte (stilouri, bilete, poduri etc.)

     Substantivele sunt de trei genuri:

ü  masculin: un și doi (un copil, doi copii);

ü  feminin: o și două (o acadea, două acadele);

ü  neutru: un și două (un tablou, două tablouri).

o   Articolul nehotărât arată că obiectul denumit de substantiv este  mai puțin cunoscut vorbitorului și ascultătorului. Se așază înaintea substantivului, fiind un cuvânt scris separat.

o   Articolul hotărât arată că obiectul denumit de substantiv este bine cunoscut atât de vorbitor, cât și de ascultător. Se adaugă direct la sfârșitul substantivului, formând cu acesta o singură unitate sonoră și grafică.

Accesează codul QR, învârte de roată și răspunde la întrebare.

Alege, dintre termenii: unt, lapte, smântână, ouă, iaurt, ingredientul ”surpriză” pentru a pregăti un deliciu culinar mamei tale. Inventează o rețetă și precizează etapele pregătirii preparatului inedit. Apoi, subliniază toate substantivele identificate.

​

​

​Temă