1. Definirea regimului permanent, scop, necesitate

Definitie : este regimul sinusoidal de succesiune pozitiva fata de fazele a, b, c. In exploatare, acest regim nu se realizeaza in mod riguros din cauza:

a. existentei unor variatii continue ale consumatorului de energie.

b. existenta unor elemente neliniare care deformeaza undele de tensiune si curent

c. elementele trifazate nu sunt perfect simetrice fata de fazele a, b, c si pamant

Studiul acestui regim este indispensabil in:

a. activitatile de planificare si exploatarea SEE

b. abordarea unor probleme mai complexe referitoare la regimurile tranzitorii si cele nesimetrice

Astfel rezulta ca “calculul regimului se afla la baza metodelor de evaluare a securitatii statice a SEE.

Pentru studiul regimului tranzitoriu furnizeaza conditiile initiale (pct de echilibru).

Deducerea ecuatiilor bilantului puterilor nodale in complex si in coordonate polare

a. curentul nodal = diferenta dintre curentul injectat de generatoarele coneectate la nod si curentul absorbit de utilizatori (Ii= Igi-Ici)

b. puterea nodala = diferenta dintre puterea injectata (Sgi) de generatoarele conectate la nod si puterea solicitata de utilizatori (Sci)

Bilantul puterilor nodale in complex: Si-UI Sum (Yik*Uik*) = 0, i = 1, 2 ,3 … n Deducrea expresiilor puterilor nodale in coordonate polare :

…. ecuatii

Modelul matematic pentru calculul variabilelelor de stare in regim permanent atasate nodurilor:

a. Starea de regim permanent este caracterizata prin: i. reglajul de frecvență de tip astatic (nodul conectat la cel mai puternic generator este considerat nod de echilibru + tensiunea nodului de echilibru se alege ca origine de faza) ii. se stimuleaza efectul regulatoarelor automate aferente generatoarelor sincrone, impunand valoarea tensiunii in nodurile la care acestea sunt conectate iii. se stimuleaza participarea generatoarelor la reglajul primar de frecventa impunand valorile puterilor active in nodul de racord.

Modelul matematic pentru calculul variabilelelor de stare in regim permanent atasate nodurilor:

iv. se specifica puterile active si reactive solicitate Marimile electrice de stare- cunoscute a. Puterile nodale active = toate nodurile mai putin NE b. Puterile nodale reactive = nodurile de tip PQ c. Modulul tensiunilor la nodurile de tipul PU d. Argumentul tensiunii la nodul de echilibru Marimile de stare necunoscute: a. Modulele tensiunilor nodurilor de tip PQ b. puterile reactive injectate in nodurile de tip PU si NE c. Puterea activa injectata in nodul de echilibru NE Sistemul de ecuatii fi(x)=0, i= 1 … n; PQ PU SI NE scheme

Calculul marimilor necunoscute

X= [ teta1, teta2, … tetan-1, ..U1, U2…Unpq]^T Teta se cunoaste in cazul NE U se cunoaste in cazul PU= Uimp Sistemul de ecuatii neliniare pentru a determina X este compus din DPi = Pimp1- Pcal,i = 0, unde i=1…n-1 US= [U1…Un, teta1 … tenta n]^T Sistemul de ecuatii neliniare Dpi= Pimpi-Pcalc,i

Constructia matricii B’

Schema cuadripolului generalizat Pentru calculul termenilor matricicelor B’ si B’’ se neglijeaza conductantele transversale ( giko= gkio=0) -yik- admitanta longitudinala a laturii i-k - yiko si yiko - admitantele transversale a laturii i-k Matricea B’ are dimensiunea (n-1)x(n-1) Rguli pentru modificarea termenilor matricei B’ R1. Daca nodurile i si k ale laturii sunt diferite de Ne => se va modifica B’ii, B’ik, B’ki, B’kk R2. Daca i diferit nodul ech. si k=NE => se modifica B’ii R3. Daca i=NE si k diferit NE => se modifica B’kk