Constituția României

​Scurt istoric al constituționalismului în România

Constituția din 1923

Constituția ​din 1938

Constituții adoptate în timpul regimului comunist (1948, 1952, 1965)

Constituția din 1991​

Contituția României reprezintă legea fundamentală a statului român.

Constituția este învestită​ cu o forță juridică superioară tuturor celorlalte legi.

​

Structura Constituției României

Constituția României a fost adoptată pe 21 noiembrie 1991 prin vot nominal în ședința Adunării Constituționale. Adunarea Constituțională reprezintă denumirea dată Parlamentului pe o perioadă de 18 luni, pentru adoptarea Constituției României. Constituția a fost validată prin referendum la 8 decembrie 1991 și a intrat în vigoare la 13 decembrie 1991. Cuprindea 152 de articole, grupate în 7 titluri.

Constituția din 1991 a fost revizuită în 2003 cu scopul de a permite aderarea României la Organizația Tratatului Atlanticului de Nord (NATO) și la Uniunea Europeană (U.E.). Ea a fost aprobată prin referendum de cetățeni. După revizuire, Constituția României cuprinde 156 de articole grupate în 8 titluri.

Reține!

​Constituția României cuprinde principii generale, precizări referitoare la drepturile, libertățile și îndatoririle cetățenilor, prevederi referitoare la organizarea statului, la economia și finanțele publice, la Curtea Constituțională, la integrarea euroatlantică, precum și la modul în care Constituția poate fi revizuită.