ÎMPĂRATUL CONSTANTIN CEL MARE

Gaius Flavius Aurelius Constantinus a fost un împărat roman, proclamat Augustus, care a condus Imperiul Roman până la moartea sa.

Născut pe 27 februarie 274 și mort pe 22 mai 337, Constantin cel Mare a rămas cunoscut până în timpurile noastre pentru EDICTUL DE LA MILANO din anul 313, care a marcat intrarea în legalitate a religiei creștine, cât și pentru organizare primului Sinod Ecumenic de la Niceea în anul 326 ( fiind considerat un factor important pentru răspândirea CREȘTINISMULUI.

Anii de domnie: 306-337

Întemeierea noii capitale, Constantinopol;

Întemeierea celei mai mari armate ale Imperiului Roman;

Securizarea frontierei de pe Rin;

Reclădirea Galiei, care se găsea într-o perioadă de criză.

Deschide porțile unei realități necesare și existente: CREȘTINISMUL

Stabilește libertatea religioasă.