Definiția

Termenul definio este un verb latin cu înțelesul de a mãrgini, a stabili, a pune hotar; definio praemia înseamnã a stabili recompense.

Vom numi definiție acea operație logicã de determinare a însușirilor unui obiect, prin care între doi termeni, respectiv douã expresii, se introduce un raport de identitate.

• definitul sau „definiendum“, adicã ceea ce urmãrim sã definim (A);

• definitorul sau „definiens“, adicã sensul, înțelesul, conținutul termenului definit (B);

• relația de definire (=df).

Problema termenilor vagi a fost supusã atenției încã din antichitatea greacã, când se puneau retoric întrebãri precum: „Câte pietre constituie o grãmadã?“ sau „Câte fire de pãr trebuie sã piardã un om pentru a fi considerat chel?“

Urmărește filmul și stabilește de la ce minut sunt prezentați bătrânii.

https://youtu.be/yPoviPGEjak

• definiția ambiguă: • expresie care poate avea înțelesuri diferite;

• definiția vagã: • expresie care nu are un înțeles bine precizat.

• termenii unei limbi naturale sunt în mod frecvent ambigui, de exemplu „broascã“, „cal“, „bancã“;

• o bunã parte din cuvintele limbilor naturale sunt termeni vagi, de pildã „adolescent“, „iubire“, „normal“, „bogat“, „calm“, „fericire“;

• în general este foarte greu sã gãsim un set de proprietãți care sã individualizeze obiectul în cauzã.

• monosemantici, când au un singur înțeles;

• polisemantici, când au mai multe înțelesuri.

• cele care introduc termeni cu adevãrat noi în limbaj (laser);

• cele care stipuleazã un înțeles nou pentru un termen mai vechi (fluture, ca stil de înot).

• definiție enumerativã: • definiție de tip extensional prin care înțelesul unui termen este precizat prin indicarea unei liste complete sau parțiale de obiecte cãrora li se aplicã termenul.

• definiție ostensivã: definiție de tip extensional prin care înțelesul unui termen este precizat prin indicarea unui exemplu de obiect cãruia i se aplicã termenul;

• Putem defini automobilul drept „orice mașinã de tipul Ford, Daewoo, Dacia, Volkswagen, Renault, Fiat etc.“, sau putem oferi o astfel de definiție arãtând efectiv un automobil. În primul caz am avea o definiție enumerativã, iar în cel de-al doilea am avea una ostensivã.

• În mod asemãnãtor, termenul „țarã scandinavã“ poate fi definit fie enumerativ, drept „Danemarca, Suedia, Norvegia sau Finlanda“, fie ostensiv, indicând pe o hartã una sau mai multe din țãrile de mai sus.

O definiție intensionalã a unui termen se realizeazã prin indicarea unei proprietãți sau a unei mulțimi de proprietãþi pe care le au obiectele cãrora li se aplicã termenul.

• sunt cele în care definitorul este o noțiune sinonimã cu definitul.

• „nea“ înseamnã zãpadã, „a observa“ înseamnã a vedea, „scârbã“ înseamnã dezgust. 

• sunt acele definiții intensionale prin care un termen, în general teoretic, va fi introdus pe baza stabilirii unor criterii (operații, experimente, probe) pe care trebuie sã le satisfacã.

•  „activitate cerebralã“: un subiect prezintã activitate cerebralã dacã și numai dacã, atașându-se un electroencefalograf subiectului în cauzã, acesta indicã unele variații.

• fixeazã înțelesul unui termen precizând modul în care ia ființă sau apare obiectul denotat de el.

•  „delta“ - acea formã de relief litoral aflatã în zona de vãrsare a unei ape curgãtoare într-un lac, o mare sau un ocean, apãrutã în urma procesului de acumulare a aluviunilor.

• un termen este definit oferindu-se un gen proxim al sãu, adicã o clasã mai largã de obiecte din care și definitul face parte, pentru a se indica apoi o proprietate pe care o va avea doar subclasa obiectelor cãutate de noi.

•  „delta“ - acea formã de relief litoral aflatã în zona de vãrsare a unei ape curgãtoare într-un lac, o mare sau un ocean, apãrutã în urma procesului de acumulare a aluviunilor.

gen: • o mulțime mai mare de elemente, ce poate fi clasificatã în submulțimi mai mici, numite „specii“;

specie: • o submulțime a unei mulțimi mai mari, numită „gen“.

VOLTAIRE